Se implinesc aproape doua saptamani de cand m-am impacat cu iubitul meu. Totul s-a precipitat foarte repede si iata-ne in august. Dupa zile lungi de agonie,tristete am realizat alte adevaruri crude care ma dor mai rau decat un clestar infipt in inima.
Iata cum pot fi oamenii gay. Vorbesc doar despre gay pentru ca pe cei str8 inca nu-i cunosc, din prisma destainuirii si a increderii. Strabatand acele clipe oribile din viata mea, intamplarea imi scoate in fata un om, cunoscut de pe acest Internet. In loc sa ne dezvoltam, sa fim civilizati, gay-ii din Romania devin mai inchisi, intr-un barlog asemeni unor animale ce isi asteapta prada, o inhata si apoi se intorc in pestera lor tenebroasa.
Cand scriu aceste randuri nu mai stiu ce simt: scarba - ca si cum as vedea o imagine demna de orice josnicie, sila - ca si cum nici gandul nu ar vrea sa conceapa o privire spre asemenea oameni. Si totusi am intalnit o asemenea persoana, care sa zicem mi-a dat lovitura sub centura.
Timp de sapte saptamani pierdeam zilele pe messenger cu acest om intalnit, au urmat zile in care ne vedeam, zile in care am zis :" Uite ca mai exista si oameni gay de treaba!".
Am hotarat sa fim "amici". Acest termen e improriu, deoarece un amic in lumea gay este in momentul in care doi baieti nu se plac, dar totusi vor sa mai tina asa legatura, eventual sa vorbeasca vrute si nevrute, verzi si uscate.
Personal, nu cred in aceste amicitii. Oamenii gay nu sunt oameni, sunt transparente ce isi schimba forma in cele mai urate chipuri. Ei bine, in acest om am avut iarasi incredere si i-am povestit franturi din viata mea si cam tot despre relatia mea cu iubitul meu, in acel moment fiind despartiti, iar suferinta imi e redata succedat si sufocant pe aceste pagini ale blogului.
Iata ca soarta are cartile ei, iar Dumnezeu mi-l intoarce pe iubitul meu la mine. Se intoarce la mine sa imi ceara iertare in genunchi. Totul ma incanta si ma bucura, era ceea ce mi-am dorit..sa fiu cu el. Si el realizase ca tine la mine si ca ma iubeste mult. Imi repeta asta in fiecare secunda si in fiecare soapta.
La putin timp dupa impacarea mea cu el, i-am povestit despre acest amic. A spus ca vrea sa il cunoasca si sa ii multumeasca ca a avut grija de mine in acea perioada de singuratate. Va imaginati ca nu banuiam cat de rai sunt oamenii si, desi, primesc lovituri in fiecare zi, eu tot mai cred in ei...dar nu, oamenii gay nu merita nici o atentie. Inca nu realizez nici acum ce mi s-a intamplat... Au urmat zile in care ieseam ca intre prieteni, toti trei.
Iubitul meu este foarte frumos fizic, spre deosebire de mine. Unii oameni au o atractie fantastica, atrag ca un magnet. Acest amic al meu imi da o lovitura sub centura. Din aceste iesiri, tipul respectiv incepe sa aiba sentimente pentru iubitul meu. Si imi stia povestea, insa nu a ezitat sa isi joace cartile pentru a obtine ceea ce vrea. I-am dat doua carti, ca un test, o proba pentru a-i proba prietenia. Intotdeauna prietenul la nevoie se cunoaste, sau nu chiar, se mai cunoaste si dupa cat de perversi sunt: Pazeste-te de prieteni, ca de dusmani am eu grija.
Tactica este cea prin surprindere. Orice batalie are succes atunci cand oastea inamica e luata prin surprindere. Aceste carti au constat in doua lucruri pe care le-am ascuns prietenului meu: unul dintre ele ca la momentul despartirii de prietenul meu am avut o faza cu niste amici, iar eu il rugasem pe acest tip sa minta pt mine. Sa spuna ca era unul din acei tipi.. astfel eu deveneam un disperat capabil sa minta pentru a-si pastra iubitul. Pe messenger acest amic al meu se schimbase...incerca pur si simplu sa ma desparta de iubitul meu. Imi spunea ca o relatie gay se dezbina din prisma sexului, ca daca eu as accepta ca iubitul meu sa aiba aventuri etc. Ma vedeam atacat cu propriile mele arme..cu armele increderii si ale relatiei.
Taceam si inghiteam, asa este mai bine. Oricarui rau sa ii raspunzi cu bine, altfel devii si tu rau si asta e mai dramatic decat rautatea celuilalt. Revin la cei doi asi din maneca pe care ii avea el...al doilea as e urmatorul: intr-una din serile din iulie am trait o experienta cu acest tip, daca s-ar putea numi sexuala. Am dormit o noapte impreuna, eu de teama sa nu fac vreo prostie....ma refer la sinucidere, el se pare ca avea alte scopuri. Dar nu a mers, pentru ca nu imi place sa fac sex..nu ma satisface, nu obtin nimic. O clipa de placere? Nu are gust daca nu este iubire, nu are o incununare a unui sentiment, o satisfactie interioara..
Al doilea lucru pe care il ascundeam fata de iubitul meu era aceasta noapte iluzorie, precipitata cu sex. Un sex care m-a amarat mai rau decat la inceput. Sex...mi-e si sila sa spun acest cuvant. Mai trec cateva zile, noi iarasi iesim ca intre amici. Atat iubitul meu, cat si eu observasem ca era inevitabil pentru el( amicul) sa nu simta ceva pt iubitul meu. Chiar ma gandeam in aceste zile daca sa ii spun adevarul iubitului meu sau sa mai accept....am zis sa vad pana unde merge un om.
Bineinteles ca un om greseste. Si-a dorit sa ma desparta. Tipul caruia ma confesuiam, care imi cunoastea suferinta, a schimbat laurii in noroi si nu a ezitat sa isi joace cartile. Le-a jucat si iata ca el e cel care i-a spus adevarul iubitului meu. La inceput am zambit, pentru ca eu facusem asta, totul sa vad daca omul e capabil sa distinga binele de rau. Dar nu, cand pofta e mare, omenia dispare, devine un scop malefic, chiar de a calca pe cadavre.
Apoi m-am intristat, m-am intristat pentru ca totusi imi inselase increderea. Mi-e sila de el acum. Un om care isi joaca cartile, care musca momeala si recurge la cel mai josnic mod de a ma desparti nu mai are loc in inima mea. Sa il ierte Dumnezeu, caci eu momentan sunt prea tulburat. Chestia nostima e ca prietenul meu s-a simtit ranit sa auda aceste lucruri din gura altuia, mai ales ca stia ca sunt sincer cu el si ca intotdeauna i-am spus totul. Vorbele curgeau reci si fara scrupule, ca un venin ce ii sageta inima iubitului meu. Pentru moment a simtit ca se clatina, mai ales ca ne impacasem de doua saptamani... Dupa ce se rezema de un gardulet dintr-un parc uitat de lumea, linistea devenise asurzitoare intre cei doi. O liniste ce iti rapea pana si clipirea ochilor.
A inceput sa simta sila fata de aceasta persoana, insa el ii gasise o alta scuza. Eu nu pot sa i-o gasesc...nu poti sa faci asa ceva, oricat de avantajos ar fi pentru tine, dar mai am de invatat de la personalitatile oamenilor. A pus in balanta cu ce gresisem eu, cu ce gresise el..si totusi eram departiti...avem cativa ani de cand ne cunoastem si simt ca el e sufletul meu pereche. Niciodata nu voi fi cu altcineva...ori singur, ori cu el. Iubitul meu a realizat ca ma iubeste si, mai mult, si ca ii e dor mai mult de mine. Oricat de ranit s-a simtit pe moment, vorbele unui strain nu ii inveninase inima. Ci se uimea de cum pot fi oamenii.
O groaza de evenimente in doar doua luni....precipitate, reci, vagi... il iubesc pe iubitul meu, iar celor care incearca prin mijloacele astea sa ma desparta nu am ce sa le zic. Ma rog sa isi gaseasca si ei pe cineva, si oricat de mare ar fi aceasta atractie initiala nu incerca sa rupi legaturile sufletului! Poti sa te atragi tu cat de mult ai putea, daca doi oameni se inteleg si trec peste pofta de trup, ajung sa se vada prin suflet. Si asta e cel mai frumos lucru....
Sunt putin zbuciumat, desi nu am pierdut decat o persoana care isi dovedise cat de "amic" imi este. In rest, iubitul meu nu mai vrea sa ne despartim. Apropo, am vazut niste comentarii rautacioase... ca cine a provocat despartirea sau cine e vinovat.
Tocmai asta era ideea, amandoi eram vinovati si nu chiar. El pur si simplu se plictisise in relatie... a iesit putin ca dintr-o casa calduroasa, iar cand a observat cat de racoare e afara, cata gheata este in jur, a realizat de fapt ca facuse o greseala. Asa patim toti: cand pierdem pe cineva drag ne trezim singuri. Ori asta este o urma a sentimentului. Nu poti sa simti singuratate dupa cineva pe care nu-l iubesti. Pacat de tot...iar tu amicule daca imi citesti randurile vreau sa iti spun ceva ce nu am putut sa fac personal , pentru ca imi e prea sila de tine:" Cat de naiv credeai ca sunt? Tu chiar crezi ca o despartire asa se face? Si sa nu te mai vad cat oi trai de om rau si pervers ce esti!!!!!"
Cam atat am avut de scris. Ma indrept spre mobil si ma uit la ceas. Peste cateva minute trebuie sa ma vad cu iubitul meu. Il iubesc mult si ii multumesc lui Dumnezeu ca si el ma iubeste. Trebuie sa avem grija de noi, fara prieteni. Mi-e sila de amicii gay, prefer amici str8...decat astfel de persoane...sa nu intarzii la intalnirea cu iubitul meu...
