Thursday, March 13, 2008

Reverie

De mult nu am mai picat in depresii nesfarsite si in reverii miscatoare. Si totusi ele traiesc o data cu mine, ma urmaresc in noptile tarzii si nelinistite. Melodia Vino la mine a celor de la N&D imi trezeste in mod permanent amintirea de cand eram tanar. Intre treapta scolii generale si liceu, imi facusem o caseta cu melodia aceasta si o ascultam in continuu si pe-o parte si pe cealalta. Aveam niste casti si un mic walkman, pe care le trageam prin tramvaiul care ma ducea la scoala. Mereu zambeam ca sa contrastez cu drama vietii mele. Si cred ca asta e tot ce m-a tinut pana acum...amintirea ca zambetul poate risipi norii, visul incepe sa prinda viata, chiar daca va fi pentru o singura clipa.
Imi puneam melodia in fiecare zi aproape. Intram dupa-masa, in primii ani de liceu, normal ca plecam mai tarziu, ajungeam pe la a treia ora :)). Cu pasi grabiti alergam dupa tramvai, ma intalneam cu colegii si mai discutam. Discutiile se limitau la mici barfe de la scoala. Jurnalul cu foi galbene ce se odihneste pe noptiera din odaita mea inca mai pastreaza cateva ganduri ale liceului meu. Si totusi nu ii voi uita niciodata. Au fost cei mai frumosi ani ai vietii mele, dar nu neaparat ca am trait viata la maxim, ci pentru ca visezi, totul e un vis la varsta aceea. Pacat ca viata iti trage o palma zdravana mai tarziu si iti pare rau ca nu mai esti in liceu.

Ador vara, cu tricoul meu albastru, cu blugii putin uzati, mai spalaciti, adidasii nu de foarte buna calitate, ma purtau peste soarele ametitor de vara. Intru in clasa, intarziasem ca de obicei, si ii vad pe colegii mei. Dadeau extemporal la mate :))). Am intrat si toti erau foarte crispati. Nu a durat mult si profa m-a dat afara, pe motiv ca am intarzit. Da, in liceu am avut mult mai multi prieteni, am ras mai mult cu ei. Nu se compara cu eternul cimitir al facultatii. In facultate lucrurile devin mai serioase. In liceu, o alta viata.
Ma las usor impresionat, dar stiu sa traiesc foarte intens fiecare moment al vietii. E adevarat, sunt putin aceste momente, dar atunci cand vin le traiesc de parca as avea ultima suflare. In clasa a opta mi-am dorit sa intru la liceu. Desigur, sexualitatea mea se conturase. Imi placea de Vali, un baiat din clasa mea. Vali era fotbalist, cu un corp mai mult decat suplu, cu o jovialitate care mereu iti aducea un zambet pe bune, mereu ma bucura prezenta lui. Atat glumele lui, cat si naivitatea mea, ma faceau sa am o atractie deosebita pentru el. L-am avut in masturbarile mele, trecute de miezul noptii, cu lumina stinsa si cu glasurile copiilor de la bloc.
Si am continuat tot liceul. Toti ma credeau bi, si asta imi placea. Atrageam glumite din partea baietilor macho:
- Haide mah, te iau si eu o data? Hai ca stiu ca iti place.

Eram virgin, visam sa fiu cu un baiat, dar nu vroiam sa imi pierd asa repede virginitatea. Si mai ales cu ei...niste baieti prea macho pentru mine. Au urmat apoi zilele in care abia asteptam sa vad un film cu tematica gay la televizor. Imi amintesc ca prima data am vazut pe un canal national un film cu tematica gay, Head on(1998) care mi-a placut fantastic. In ziua imediat urmatoare, toti cei din clasa comentau ce film a putut fi difuzat. Filmele gay cu tematica mi-au placut, nu cele porno. In cele porno vezi numai niste animale, e adevarat te excita pe moment te simti bine, dar imediat ce ejaculezi iti lasa un gust mai amar ca pelinul. Si credeti-ma pelinul e foarte amar, dar e sanatos. Asa si cu sexul, nu ne place, dar trebuie sa il facem.
Dansul, mi-a placut mereu sa dansez. Eram mereu la orice bal prezent, la orice mica petrecere binedispuneam oamenii. Daca ceilalti zambeau, radeau pe seama mea ma bucura enorm. Sa simti ca poti sa le dai celorlalti o bucurie, este cel mai frumos sentiment pe care il poti imbina in corpul tau rece.

Si iarasi nu-mi vine sa cred ca am iubiti un baiat pe care l-am cunoscut acum 4 ani. Au fost 4 ani foarte frumosi, dar el a decis sa ma paraseasca. Melodia celor de la N&D mi-a trezit amintiri cu el, inca il mai am in suflet, chiar daca despartirea intre noi s-a produs de ceva timp. Nu il voi uita niciodata, pentru ca a fost prima mea dragoste, primul baiat cu care am facut dragoste, primul baiat care m-a salvat din negura virginitatii si singurul baiat din viata mea. Suna destul de ciudat, multi au nenumarate iubiri pana la 22 ani, altii nu se compromit pentru a iubi. Intr-o relatie unul iubeste si altul se lasa iubit, ma intreb eu oare ce am facut?

Da, pot sa zic sincer ca mi-am daruit toate clipele pentru el. Plimbarile cu el in Herastrau, Cismigiu, prin diverve parcuri, ma face sa cred ca a fost un baiat unic si chiar e greu sa mai gasesti un asa baiat ca el. Nu stiu daca el m-a iubit cu adevarat, dar ii placea sa fie iubit de mine. Am facut dragoste prin toate locurile interzise, eram amandoi simpli. Ne-am cunoscut in ultimul an de liceu...si parca a fost ieri.

Tocmai lansasem o cautare pentru un iubit, imi postasem pe un site un mic anunt in care imi exprimam dorinta de a gasi un prieten. Dupa 8 luni, in care anuntul acela parca inghetase, am primit un raspuns. 8 luni si acum 4 ani...tot greu se gaseau relatiile. Era de la un baiat...nu ne-am cunoscut cu poze ca acum, ne-am vazut la un blind date. Pentru mine dovada ca vrei ceva serios va ramane un mic blind date. De ce? Pentru ca oamenii uita de unde pleaca. Cand homosexualitatea era interzisa, gay-ii ar fi dat orice sa faca sex cu un barbat, chiar nu conta infatisarea:), daca avea obiectul. Acu, totul e pe dos, avem macar o libertate mai mare, insa preferam sa ne ambitionam pe niste planuri atat de sexuale si materiale incat omul din fata ta devine un animal din jungla. E excitant insa pentru cine ii prieste. Prima intalnire cu el imi va ramane intiparita in inima.

O zi ploioasa de primavara si plin de emotii, habar nu aveam cu cine am sa ma intalnesc. daca e naspha? Daca nu ma place? erau intrebari care imi vuiau prin tample si picaturile ploii mi se prelingeau pe obraji. Nu cred ca a contat nici o clipa cum arata fizic, era simpaticutz, si eu eram. Mi-e dor de el, cum sa mai am eu puterea acum sa mai investesc ce am investit in el? Timp, sentimente...si am crezut intr-o iubire etera, blanda. Ce ma voi face mai departe nu stiu...dar sufletul si-a pierdut simtirea, parca nu mai sunt eu. As vrea un iubit, dar sa fim impreuna mereu, nu sa ne despartim dupa 6 luni, 1an, 3 ani ca nu ne jucam la loto sau facem credit la banca. Cat esti al meu iubitule?

Nu sunt ca ceilalti gay, am suflet...pot iubi, sunt macar simpaticutz. Dar puterea mea de a mai cauta, de a mai spera in ceva este mult sub cea mai joasa asteptare. Ce viitor pot sa am eu, un gay in Romania?

Dezbat aceasta dilema de mai bine de un an: dileme, drame, prieteni fatarnici, o lume decazuta pentru animalul din om. De ce nu ma satisface acest animalism? Pentru ca o iubire se cladeste pe trecut, prezent si viitor. Cum pot sa fac sex cu unul pe care il doare undeva de mine? Daca eu azi racesc, daca am o zi grea, daca ma bucura ca am luat un 10, daca ma bucura ca a iesit soarele pe cer, daca ma bucura ca cineva se gandeste la mine, crezi ca cel care vrea doar sex se va gandi la tine? Niciodata. Vei fi doar un obiect al placerilor sexuale, viata e o jungla si oamenii sunt animalele.
Iubirea face diferenta intre a fi om si a fi animal. Daca putem iubi, putem sa vedem altfel omul d elanga noi. In iubire nu vezi cusururi, e atat de frumoasa senzatia, si atat de dureros esecul. Esecul iubirii se refera la esecul pe care l-ai putut face tu, sa depui iar sentiment pentru cineva care nu merita. Daca am sta sa cantarim, cu iubire am avea practic totul. Iubirea inseamna iertare, inteleger, fara ranchiuna, fara durere.
Formularea este eleganta, o iubire ideala se dezvolta fara durere. La primul semn al durerii, iubirea isi pierde sensul, esenta ei devine slaba si totul devine palid in fata sentimentului atat de pur.

Cat imi doresc sa fiu iubit, sa pot sa ma intind in pat si langa mine sa vina el. Sa ne intelegem oriunde si in orice!
Mai imi raman doua optiuni..ori o viata in singuratate, si cu masturbari ori o viata cu o femeie...Tu, cel care citesti aceste randuri, stii de cand imi doresc sa te cunosc? Stii cat imi doresc sa fim impreuna? Scriu doar pentru tine, sa ma vezi, sa ma descoperi, sa nu ma pierzi in negura timpului, si eu vreau o relatie. Umanitate, dragoste, intr-o lume prea dura. Reda-mi te rog zambetul pe buze, ia-ma departe si sa nu ne mai intoarcem niciodata.

Acest post este dedicat tuturor celor care vor sa iubeasca, sa se implice. Daca te doare capul, sa fie cineva langa tine care sa iti dea un paracetamol, daca esti trist sa fie cineva langa tine care sa te mangaie, daca te vezi la greu el sa fie mereu langa tine. Viata este grea pentru unul, in doi poate fi ceva mai frumoasa.
Dar exista iubire intre 2 baieti? sau e doar o puternica dorinta? Baiatul pe care l-am iubit 4 ani, m-a lasat in urma ca pe un ghimpe din gheata cea noua. Cum crezi ca eu as mai putea sa cred in iubirea dintre doi baieti...ca peste alti 4 ani sa patesc la fel? Sa fiu parasit....

14 comments:

Anonymous said...

Ma p*s pe gay si nu-i normal ca copiii mei sa vada homosexuali care se ling in gura ostentativ pe strada E la moda sa fim toleranti dar nu reinviem Sodoma Va putem trimite bulangii pachet la Barcelona

Anonymous said...

e foarte trist
nici eu nu voi mai putea iubi la fel cum am iubit in urma cu trei ani

Anonymous said...

"In iubire nu vezi cusururi".
Ai chiulit la psihologie. In iubire sunt 2-3 etape:
Etapa 1: persoana iubita e perfecta.
Etapa 2: vezi si partile bune si cele rele.
Etapa 3: nu le vezi decat pe cele rele.
Daca se ajunge la etapa 3 nu sunteti compatibili.
C.

Anonymous said...

Viata merge inainte omule!Incearca sa ridici capul si mergi inainte,asteptand sau sperand ca iubirea ta ce ai avut-o sa se reintoarca iti vei produce numai suferinta. Fii fericit la ce a fost si ca l-ai avut,priveste si aceasta parte!

Iulian B. said...

of, m-ai facut sa caut N&D si alte chestii pe youtube...

kiddo said...

Salutari

Iti scriu la aceasta ora marturisind cu sinceritate ca articolul tau mi-a placut enorm. Intr-adevar stii sa transmiti mesajul si sa ii dai viata, spre deosebire de altii. Scrii din inima.

M-am regasit aproape perfect in acest articol , si nu exagerez cand iti zic ca imi vine sa plang.

Mi-ar placea sa te citesc zilnic, cu articole noi, sa-mi dai sfaturi cu privire la mine si la blogul meu si de ce nu, sa ne cunoastem?

Sa ai o seara buna,

kiddo.

Iulian B. said...

Ai o LEAPSHA de la mine!

Anonymous said...

Citindu-ti post-ul, cred ca printre primele lucruri la care m-am gandit a fost ca eu ma situez in starea pre-iubrie. N-am avut niciodata pe cineva pe care sa-l iubesc (am 17 ani e adevarat) si totusi imi doresc si caut lucrul asta. Pe cand, dupa ce tu ai trecut prin asta, prin toata faza cu iubirea, ai o parere nuantata.
Pe de-o parte ti-a placut enorm, dar acum suferi. Poate ca ti-ar fi placut sa revii la starea de naivitate de dinainte in care macar sa ai speranta in ceva mai bun?

Si acum partea ridicola - asta imi aminteste de ce am invatat la romana :) - mai tii minte din liceu ce ai invatat despre Ion Barbu si in general ideea tensiunii intre increat si creat?

Increatul sau inocenta este starea in care ma aflu eu, nestiutor, nelamurit dar doritor. Iar creatul esti tu. Ai experienta, ai trecut prin senzatiile aferente.
Intre cele 2 planuri exista mereu o tensiune. Parca ai vrea sa revii dar nu mai poti iar eu vreau sa devin. Eu vreau sa fiu 'creat'. Oricum, transferul intre stari nu merge decat de la increat spre creat. Invers nu se poate.

Dar aici e diferenta care imi place in mod deosebit. Pentru ca modelul strict de la literatura nu se aplica. Practic, dupa fiecare despartire, revii la increat si tanjesti inca o data sa devii creat. Practic 'creatul' este starea absoluta, implinirea dorintei. Spui ca vrei sa ajungi creat si sa ramai acolo. Cel mai probabil este de fapt ca ciclul asta sa continue mereu, pana cand, murind, se incheie complet.

Pe de-alta parte se pune si problema timpului petrecut in fiecare stare imi imaginez? Aici e partea care imi scapa. Tu pari sa spui ca vrei sa ramai in 'creat' pentru totdeauna - lucru de fapt improbabil. Totdeauna, sau duratele de timp prea mari te predispun plictiselii. Si daca iti imaginezi ca asta te-ar face fericit, cred ca te inseli.
Mai degraba, ar fi de preferat sa treci din cand in cand si prin increat pentru ca iti poate oferi cealalta perspectiva asupra lucrurilor, mai rece. Creatul este de fapt si starea contaminata de altcineva nu numai propria persoana, un melanj. Deci, ar fi de preferat sa fii si esenta ta din cand in cand ca sa te asiguri ca tot procesul functioneaza normal (procesul, sau viata, care de fapt sunt finite :) ).

Asadar, bucura-te de tot procesul daca poti, nu doar de una dintre stari.

Cu multa simpatie,
dan.

Anonymous said...

Salut! As prefera, daca se poate, ca acest mesaj doar sa-l citesti si sa nu-l aprobi. E un mesaj personal.
Ti-am vizitat blogul si vreau sa stiu in ce masura esti interesat de un schimb de bannere.
Eu iti dau un cod html care promoveaza MEDIA GAY din Romania (Revista Angelicuss, Radio Purple, TV Purple 1 si TV Purple 2) si in contrapartida, bannerul/logo-ul tau o sa apara pe aceste 4 siteuri.
In masura in care esti deschis acestei colaborari, iti las id-ul meu de mess si putem discuta: bubuu_boyy sau angelicuss@beanangel.ro
Cu prietenie,
Lucian

lost28 said...

Pentru domnul C,

Intr-adevar am chiulit de la psihologie :)Poate ai dreptate..:(

lost28 said...

Pentru Dan, baiatul de 17 ani:

Dan, iti doresc mult succes in starile pe care vrei sa le incerci, sa traiesti iubirea, sa te intorci iar in singuratate, totul pentru a nu deveni monoton. Mie o data mi-a ajuns si cred ca asta m-a si distrus.
Insa faca-se voia lui Dumnezeu..nu ne putem schimba destinele..

Anonymous said...

lost22 posturile tale m-au facut sa nu ma opresc din plans nici macar o secunda... trec exact prin ceea ce ai trecut tu si e foarte greu... uneori simt ca nu pot merge mai departe, simt ca nu mai am putere... dar totusi inca mai sper ca il voi revedea candva, chiar daca nu-l voi strange in brate, dar macar sa ii vad chipul.. chiar daca acum poate lui nu-i mai pasa de mine si poate nu i-a pasat niciodata, dar eu inca il iubesc din tot sufletul si nu voi putea uita niciodata clipele alea!! lost22 ti-am dat add pe yahoo pe ID-ul de la adresa de e-mail! vreau macar sa pot vorbi cu cineva care este in situatia mea.. blogul tau parca a fost scris de mine.. tot ce ai scris acolo mi-a rascolit amintiri si m-au facut sa vars lacrimi amare de durere si tristete..

Anonymous said...

Crede-ma !! acum 4-5 zile dupa despartirea dureroasa, cand nu vazusem si nici nu aveam habar de blog-ul tau am ascultat exact "vino la mine" si "vreau sa plang" de la N&D. eram intr-un bar si era un remix de la N&D. in timp ce imi trimiteam cam ultimele mesaje de dragoste cu el, pe fundal se auzea N&D. dupa despartire, ceva m-a facut sa caut piesele pe DC si sa le ascult iar si iar... la maxim, cu ochii inlacrimati si plini de tristete.. si acum plang si poate unii vor rade de asta, dar.. asta sunt eu.. fiecare daca vrea ma accepta asa cum sunt.. e usor sa arunci cu vorbe si sa ranesti, dar greu sa intelegi si sa iubesti cu adevarat

lost28 said...

Mersi mult kiddo! Care mai este adresa ta de blogger?