Schite in Zile de vara

Vara a fost dintotdeauna anotimpul meu preferat. Ce poate fi mai frumos: caldura inabusitoare, haine mulate, plimbari in aer liber, in parc, la strand, inotul, de altfel si perioada vacantei.
Eram virgin, si tocmai ce terminasem clasa a 9-a, sau cel putin era pe sfarsite. Chiar daca gandeam ca un copil, plecam de acasa sa inot, fie singur, fie cu amicii de cartier, sau cu cei din clasa. Ma adaptasem foarte repede in liceu si am ramas uniti pana la sfarsit. Dar faceam si compromisuri. Imi amintesc cu drag ca o data l-am pus pe un coleg sa imi faca tema la franceza :). Era foarte dragutz, nu foarte inalt, insa foarte bine facut la corp. Era foarte destept la franceza, pentru ca mama lui era profesoara si el participase la cateva olimpiade. Asa ca il rog sa imi faca tema la franceza, la mai putin de un metru fata de el, mai ca ii simteam respiratia pe chipul meu. Si imi spune:
-Uite eu iti fac tema, dar tu ce faci?
Ce puteam sa fac? :) Ma trezesc ca il mangai cu pixul pe picior, ma excitasem teribil, mai ales ca il mai visam in serile cand ma masturbam. O colega ma vede si tzipa la celelalte: Fetelor puteti sta linistite, ca M nu va viola niciodata. Am zambit, imi e dor enorm de colegii mei, cat de uniti eram, fiecare zi cu ei era o placere.

Chiar daca stateam cu fetele, eram apreciat de baietzii din clasa. Tin minte ca un coleg imi spune:
-Bravo! E bine ca esti bi, in fond, ce-i frumos ii place si lui Dumnezeu!
Am fost profil real si implicit eram mai multi baieti decat fete in clasa. Asa ca aveai de unde alege. Pana si doamna diriginta stia de orientarea mea si se mai faceau glumitze, dar nu de genul sa fii ranit :). Imi facusem temele si ma striga la catedra, si ma indrept zambind, la care ea:
- Ia uite ce zambaretz este, ca o fetitza dragalasa si cuminte!
Am rosit tot, ochii imi erau in pamant si nici ca mai puteam privi vreun coleg, dar ajuns la catedra toti zambeau prin banci. Vazandu-i asa pe toti mi-am dat seama ca nu aveam de ce sa ma tem, colegii de liceu erau mai ceva ca familia mea. Atat de bine ma simteam cu ei. Si se termina clasa a 9-a, caldura mare, in tramvai la fel, baietzii se trecusera pe pantaloni scurtzi, trei sferturi, tricouri mulate, tabloul perfect pentru o zi de vara.
-Hai sa mergem la strand, exclama un coleg mai strengaresc. Zis si facut, cu un cearsaf ma intalneam cu colegii sa mergem la strand. Pe RATB rasete mari, eram toata clasa cu galagie. La strand, un baiat superb cu ochii verzi era chiar in fatza noastra, nu imi puteam lua ochii de la el. Nu as putea descrie cat tineam imaginile astea cu mine, pentru a ma masturba. Adoram pe strand sa vad baietzii in slip, cu organul mulat pe materialul de diferite culori.

Ies de la scoala si dau repede sa iau masina, in spatele meu un tip cu un tricou albastru si pantaloni scurti. Eu prind loc exact langa usa, si nu stiu cum s-a nimerit dar stateam cu spatele la tipul asta. In trafic, aglomeratie mare, si masina stationa la fiecare 2 minute. Din atatea cramponari, i-am simtit penisul erect baiatului din spate..nu zic, cand am ajuns in statie, traisem atat de intens acel moment incat ejaculasem si trecuse peste blugi. In final, reusisem sa ajung acasa, cu mapa peste blugi :).
Totul devenea monoton dupa cateva ore de matematica, dar noroc ca eram langa terenul de fotbal, si eu stateam pe randul de la fereastra. Asa puteam admira toti baietii din liceu care jucau fotbal, observandu-l in acest fel pe Andrei, un tip din generatia mai mare. Am intrat in vorba cu el si am fost amici pana a terminat el, ieseam in curtea liceului si il admiram. Poate ca erau gesturi gay, dar repet, eram uniti toti. Cu siguranta ca am fost un norocos, nu stiu ce as fi facut intr-un alt liceu, sau intr-un mediu ostil in care toti m-ar fi luat peste picior.

Mereu le ziceam la toti sa fie buni, sa nu tina ura pe vreunu, si intr-adevar pana la sfarsit am fost fara certuri mari, sau cum mai auzeam pe la alte clase. Respectul mi l-am castigat cred ca prin felul meu de-a fi. Ieseam cu ei peste tot, daca eu stiam la mate, ei ma ajutau la istorie de exemplu. Eram uniti si la bine si la rau :)). Ajung prin clasa a 10-a si la o discutie cu profesoara de biologie aceasta afirma:
-Totusi nu voi intelege comportamentul homosexual. Il intalnim si la animale, dar poate, ca si cancerului nu ii gasim o explicatie logica, pur si simplu el exista in fiecare celula a acelei fiinte. Aceasta comparatie am simtit-o mai tarziu, pentru ca atractia pentru un baiat o simteam cu tot trupul si sufletul.
Insa am putut sa ma abtin, sau cel putin sa ma infranez pana dupa liceu, cand deja limita mea hormonala, limita sentimentala sparsesera de mult barierele. Cateodata ma uit in urma si ma uimesc de cat de mult am putut sa ma abtin, de fapt e adevarat ce se spune, fiecare lucru la vremea lui.

Acum de ce nu pot sa fiu iarasi acel baiat cuminte? Sa ma multumesc cu masturbari fierbinti pe scene ale unor baieti pe care ii vad in tramvai? Pentru ca deja am cunoscut placerea fizica? sau poate pentru ca, m-am maturizat, si fiinta mea nu se mai vede intr-o singuratate proiectata.
Nici amicii nu ma mai multumesc, sufletul meu viseaza spre o singura persoana...un iubit...Ce se intampla cu mine?

Mergem inainte!?

"Trezeste-te!"...cu pasi maruntzi ma indrept spre baie. Nici puterea sa ma mai uit in oglinda nu mai am. De teama a ceea ce vad, un om singur si gol, o umbra ce inca exista pe acest pamant, o iluzie ce se unduieste de propriul ei zbucium.
Dimineata vine in fiecare zi, dar pentru mine e ca si cum ar veni un nou cosmar, in ce sa mai sper, daca nu in iubire? Si o caut zi de zi, inchis in lumea mea se vede ca ea intarzie sa apara.
In ultimele luni am invatat sa exist pentru oameni, un zambet al unui om trist ma lumineaza si pe mine, sa stiu ca am contribuit la acest sentiment, imi toarna in suflet valuri de dulce mireasma, peste durerea ce imi sfasia inima. A trebuit sa gasesc o solutie, si aceea a fost sa traiesc pentru ceilalti.
Chiar daca erau zile in care eram o stafie, existam totusi pentru cineva: pentru cersetorii din fata Bisericii, pentru oamenii bolnavi din spital. Am plans cu ei ai am discutat, am vazut cum oamenii sunt trecatori, cum unii dispar si nu ii voi mai vedea niciodata, am incercat sa ma lupt cu mine insumi. Toti au zis ca sunt un baiat de aur, si au stat si ei langa mine cand mi-a fost greu.

Este incredibila puterea dragostei, cum sfasie ca o raza de lumina un intuneric in care eram aruncat, eram atintit. Au fost luni de zile in care numai am zacut, pentru mine nu a mai existat nici zi nici noapte, nici oameni nici lucruri, am fost intr-o agonie continua si totul din cauza mea. "Iubirea este un proces de autosugestie", am citit asta candva in "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", dar nu credeam ca voi trai si eu sensul sau, desi cand am citit nu eram capabil de a transpune aceasta fraza, de a-i reda insemnatatea in esenta sa. Desigur ca este un proces de autosugestie, nu vine nimeni sa iti bage dragostea in inima, ea exista in noi, exista in fiecare om, dar oare cati dintre noi o pot scoate la lumina?
Am iubit din toata inima si din tot suletul pentru ca mi-am autoimpus: mi-am autoimpus sa nu-l parasesc niciodata pe iubitul meu, sa fiu langa el cand are nevoie de ajutor. Studiind etapele iubirii in inima unui om am dedus ca iubirea apare dupa ce focul dispare. La inceput este o inimaginabila atractie, mai ca zbori spre acea fiinta, esti atras ca un magnet. Apoi devii unul cu celalalt, ii accepti orice, si existi prin el.

Crezand si simtind acestea era logic, era uman sa simt k jumatatea mea se rupsese de mine. Eram implinit.. inca mai am seri in care plang, dar incerc sa ma trezesc din nou in fiecare dimineata: " Mergem inainte! " imi zice o voce. Nu am inteles cine mi-o spune, dar pt acea persoana ma trezesc, chiar daca greu, ca dintr-un somn in care as zace mereu. Poate Dumnezeu ma mai tine pentru ceva pe acest pamant. Si voi merge pe aceasta cale, pana cand cineva ma va insoti pana la sfarsit.
Poate sunt un naiv ca vreau sa iubesc din nou: " Curaj sa ai sa poti visa, sa poti zbura spre viitor"..dar eu nu exist in afara iubirii, ea s-a nascut in mine si traieste in inima mea.
Cred ca Dumnezeu exista prin oamenii pe care ii cunoastem, prin cei care te vad asa cum esti tu cu adevarat. O femeie cu parul carunt se indreapta spre mine, nu intelegea de ce un tanar asa ca mine are privirea asa goala:
"-La ce te uiti asa de gol? Esti tanar, ai toata viata inainte, vezi si tu cati ar da sa mai aiba doar cateva clipe si tu ce faci? Nu te bucuri de clipele cand soarele rasare, de clipele cand ploaia sterge duhoarea verii?"
Lacrimile inca imi curgeau pe fata si am sarit in bratele acestei femei, pana si atingerea cuiva ma linistea in serile in care urmau:
"-Ma doare si imi caut linistea. Nu imi cunosc rostul, dar il caut in fiecare strop de speranta. Si da sunt tanar, dar cu ce ma ajuta asta? Singuratatea m-a adus aici, lipsa de iubire, desi mi-am dorit atat de mult sa fiu si eu iubit, insa nici o persoana nu a stat langa mine."

Am inceput sa ii povestesc viata, ma uitam la mine, deveneam baiatul naiv din liceu, acel baiat care vorbea cu toti, de la femeia de serviciu pana la directorul scolii. Poate am fost orb, dar cei care m-au cunoscut, au tinut la mine, am ras cu ei, am zambit. Toti ne schimbam, poate si eu m-am schimbat, pentru ca nu mai reusesc sa revin sau sa ma mentin in acel stadiu.
Vreau mai mult, vreau sa locuiesc cu un baiat, sa il sarut, sa ma tina in brate, eu exist doar prin cineva. Umbra prinde culoare si viata doar prin zambetul altcuiva, prin inima altui baiat. Intre religie si patima, intre bunatate si durere, intre iluzie si realitate...inca ma trezesc dimineata.
L-am iertat pe iubitul meu ca m-a parasit, ce as putea face mai mult? Iertarea este tot o dovada a iubirii, l-am iertat si sper sa fie bine acolo unde este. Eu acum merg singur pe drumul meu, asa cum imi trimisese cineva o prezentare, Trenul vietii, dar daca viata e un tren, cand opreste la cate o statie, ma indrept asa cu speranta ca iubitul meu ma asteapta pe peron.

Zilele astea am vizionat filmuletzul de la nunta lui Alex si Marius. Mi-a placut foarte mult, era ceva ce imi doream si eu. Dragostea ce emana din filmuletz mi-au starnit lacrimile. Am intrat pe 9 luni de cand sunt singur printre valurile vietii...
Multa fericire si sa nu va despartiti niciodata, asta va doresc Alex si Marius!

Calatoria

Trenul ma purta agale peste campurile inverzite. Imi luasem o mica traista, lucrurile cele din odaita si am pornit la drum. Pe fereastra, privirea se indrepta spre zarea albastra si puteam sa vad totul atat de repede incat viteza trenului devenea minora fata de repeziciunea ochilor mei. Orice om are nevoie de momentele lui de gandire, de visare, de o trecere rapida peste gandurile sale.
Eram leganat si purtat peste mireasma primaverii, a campurilor care pareau uitate de mult. Lipsa aerului de primavara contrasta cu mizeria ce acoperea iarba. Si aveam nevoie sa ma gandesc la tot, la tot ce a fost cu iubitul meu..Cu ceva timp in urma a fost ziua lui. Desigur, melodia celor de la Sexxy - Este ziua ta.. era melodia ce i-am dedicat-o in anii trecuti, acum avea un nou iubit. Un iubit ce avea sa spulbere totul. Am avut un iubit prea las sa mai fie cu mine, a preferat placerea noului fata de stabilitatea unei relatii. Imi este foarte greu si incerc sa il uit. Pe fereastra, pe geamul prafuit inca il vedeam. Am tras inutil de o relatie ce nu mai isi avea rostul. Vroiam sa plec, dar unde?
Privirea mea se roteste in compartimentul murdar. In fata mea un cuplu, un baiat la vreo 20 de ani, inalt, slabutz, simpatic impreuna cu prietena lui, o fata ce mai ca sarea pe el. Ma uitam la ei acum, imi mutasem privirea spre un alt centru. Ii priveam si ma vedeam pe mine si pe iubitul meu...o lacrima mi s-a prelins pe obraz. Iau telefonul si il privesc, pana nu de mult acest telefonul primea apelurile si mesajele lui. Oricat de mult as fugi, as alerga, nu pot scapa de amintirea lui. Toate cuvintele lui au fost niste minciuni, de fapt asa ii mintea pe toti iubitii lui, cu cuvinte dulci si blande care sagetau pana la inima.
De ce iubirea celor normali e mult mai frumoasa ca iubirea unor doi baieti? Poate pentru ca traim intr-o iluzie, intr-un animalism ce greu poate fi descris de un om vreodata. Cei doi isi exprimau gesturi tandre, inca din privirea lor. Dar parca si eu am trait asta cu iubitul meu. Ce am trait daca nu a fost dragoste?

Reverie

De mult nu am mai picat in depresii nesfarsite si in reverii miscatoare. Si totusi ele traiesc o data cu mine, ma urmaresc in noptile tarzii si nelinistite. Melodia Vino la mine a celor de la N&D imi trezeste in mod permanent amintirea de cand eram tanar. Intre treapta scolii generale si liceu, imi facusem o caseta cu melodia aceasta si o ascultam in continuu si pe-o parte si pe cealalta. Aveam niste casti si un mic walkman, pe care le trageam prin tramvaiul care ma ducea la scoala. Mereu zambeam ca sa contrastez cu drama vietii mele. Si cred ca asta e tot ce m-a tinut pana acum...amintirea ca zambetul poate risipi norii, visul incepe sa prinda viata, chiar daca va fi pentru o singura clipa.
Imi puneam melodia in fiecare zi aproape. Intram dupa-masa, in primii ani de liceu, normal ca plecam mai tarziu, ajungeam pe la a treia ora :)). Cu pasi grabiti alergam dupa tramvai, ma intalneam cu colegii si mai discutam. Discutiile se limitau la mici barfe de la scoala. Jurnalul cu foi galbene ce se odihneste pe noptiera din odaita mea inca mai pastreaza cateva ganduri ale liceului meu. Si totusi nu ii voi uita niciodata. Au fost cei mai frumosi ani ai vietii mele, dar nu neaparat ca am trait viata la maxim, ci pentru ca visezi, totul e un vis la varsta aceea. Pacat ca viata iti trage o palma zdravana mai tarziu si iti pare rau ca nu mai esti in liceu.

Ador vara, cu tricoul meu albastru, cu blugii putin uzati, mai spalaciti, adidasii nu de foarte buna calitate, ma purtau peste soarele ametitor de vara. Intru in clasa, intarziasem ca de obicei, si ii vad pe colegii mei. Dadeau extemporal la mate :))). Am intrat si toti erau foarte crispati. Nu a durat mult si profa m-a dat afara, pe motiv ca am intarzit. Da, in liceu am avut mult mai multi prieteni, am ras mai mult cu ei. Nu se compara cu eternul cimitir al facultatii. In facultate lucrurile devin mai serioase. In liceu, o alta viata.
Ma las usor impresionat, dar stiu sa traiesc foarte intens fiecare moment al vietii. E adevarat, sunt putin aceste momente, dar atunci cand vin le traiesc de parca as avea ultima suflare. In clasa a opta mi-am dorit sa intru la liceu. Desigur, sexualitatea mea se conturase. Imi placea de Vali, un baiat din clasa mea. Vali era fotbalist, cu un corp mai mult decat suplu, cu o jovialitate care mereu iti aducea un zambet pe bune, mereu ma bucura prezenta lui. Atat glumele lui, cat si naivitatea mea, ma faceau sa am o atractie deosebita pentru el. L-am avut in masturbarile mele, trecute de miezul noptii, cu lumina stinsa si cu glasurile copiilor de la bloc.
Si am continuat tot liceul. Toti ma credeau bi, si asta imi placea. Atrageam glumite din partea baietilor macho:
- Haide mah, te iau si eu o data? Hai ca stiu ca iti place.

Eram virgin, visam sa fiu cu un baiat, dar nu vroiam sa imi pierd asa repede virginitatea. Si mai ales cu ei...niste baieti prea macho pentru mine. Au urmat apoi zilele in care abia asteptam sa vad un film cu tematica gay la televizor. Imi amintesc ca prima data am vazut pe un canal national un film cu tematica gay, Head on(1998) care mi-a placut fantastic. In ziua imediat urmatoare, toti cei din clasa comentau ce film a putut fi difuzat. Filmele gay cu tematica mi-au placut, nu cele porno. In cele porno vezi numai niste animale, e adevarat te excita pe moment te simti bine, dar imediat ce ejaculezi iti lasa un gust mai amar ca pelinul. Si credeti-ma pelinul e foarte amar, dar e sanatos. Asa si cu sexul, nu ne place, dar trebuie sa il facem.
Dansul, mi-a placut mereu sa dansez. Eram mereu la orice bal prezent, la orice mica petrecere binedispuneam oamenii. Daca ceilalti zambeau, radeau pe seama mea ma bucura enorm. Sa simti ca poti sa le dai celorlalti o bucurie, este cel mai frumos sentiment pe care il poti imbina in corpul tau rece.

Si iarasi nu-mi vine sa cred ca am iubiti un baiat pe care l-am cunoscut acum 4 ani. Au fost 4 ani foarte frumosi, dar el a decis sa ma paraseasca. Melodia celor de la N&D mi-a trezit amintiri cu el, inca il mai am in suflet, chiar daca despartirea intre noi s-a produs de ceva timp. Nu il voi uita niciodata, pentru ca a fost prima mea dragoste, primul baiat cu care am facut dragoste, primul baiat care m-a salvat din negura virginitatii si singurul baiat din viata mea. Suna destul de ciudat, multi au nenumarate iubiri pana la 22 ani, altii nu se compromit pentru a iubi. Intr-o relatie unul iubeste si altul se lasa iubit, ma intreb eu oare ce am facut?

Da, pot sa zic sincer ca mi-am daruit toate clipele pentru el. Plimbarile cu el in Herastrau, Cismigiu, prin diverve parcuri, ma face sa cred ca a fost un baiat unic si chiar e greu sa mai gasesti un asa baiat ca el. Nu stiu daca el m-a iubit cu adevarat, dar ii placea sa fie iubit de mine. Am facut dragoste prin toate locurile interzise, eram amandoi simpli. Ne-am cunoscut in ultimul an de liceu...si parca a fost ieri.

Tocmai lansasem o cautare pentru un iubit, imi postasem pe un site un mic anunt in care imi exprimam dorinta de a gasi un prieten. Dupa 8 luni, in care anuntul acela parca inghetase, am primit un raspuns. 8 luni si acum 4 ani...tot greu se gaseau relatiile. Era de la un baiat...nu ne-am cunoscut cu poze ca acum, ne-am vazut la un blind date. Pentru mine dovada ca vrei ceva serios va ramane un mic blind date. De ce? Pentru ca oamenii uita de unde pleaca. Cand homosexualitatea era interzisa, gay-ii ar fi dat orice sa faca sex cu un barbat, chiar nu conta infatisarea:), daca avea obiectul. Acu, totul e pe dos, avem macar o libertate mai mare, insa preferam sa ne ambitionam pe niste planuri atat de sexuale si materiale incat omul din fata ta devine un animal din jungla. E excitant insa pentru cine ii prieste. Prima intalnire cu el imi va ramane intiparita in inima.

O zi ploioasa de primavara si plin de emotii, habar nu aveam cu cine am sa ma intalnesc. daca e naspha? Daca nu ma place? erau intrebari care imi vuiau prin tample si picaturile ploii mi se prelingeau pe obraji. Nu cred ca a contat nici o clipa cum arata fizic, era simpaticutz, si eu eram. Mi-e dor de el, cum sa mai am eu puterea acum sa mai investesc ce am investit in el? Timp, sentimente...si am crezut intr-o iubire etera, blanda. Ce ma voi face mai departe nu stiu...dar sufletul si-a pierdut simtirea, parca nu mai sunt eu. As vrea un iubit, dar sa fim impreuna mereu, nu sa ne despartim dupa 6 luni, 1an, 3 ani ca nu ne jucam la loto sau facem credit la banca. Cat esti al meu iubitule?

Nu sunt ca ceilalti gay, am suflet...pot iubi, sunt macar simpaticutz. Dar puterea mea de a mai cauta, de a mai spera in ceva este mult sub cea mai joasa asteptare. Ce viitor pot sa am eu, un gay in Romania?

Dezbat aceasta dilema de mai bine de un an: dileme, drame, prieteni fatarnici, o lume decazuta pentru animalul din om. De ce nu ma satisface acest animalism? Pentru ca o iubire se cladeste pe trecut, prezent si viitor. Cum pot sa fac sex cu unul pe care il doare undeva de mine? Daca eu azi racesc, daca am o zi grea, daca ma bucura ca am luat un 10, daca ma bucura ca a iesit soarele pe cer, daca ma bucura ca cineva se gandeste la mine, crezi ca cel care vrea doar sex se va gandi la tine? Niciodata. Vei fi doar un obiect al placerilor sexuale, viata e o jungla si oamenii sunt animalele.
Iubirea face diferenta intre a fi om si a fi animal. Daca putem iubi, putem sa vedem altfel omul d elanga noi. In iubire nu vezi cusururi, e atat de frumoasa senzatia, si atat de dureros esecul. Esecul iubirii se refera la esecul pe care l-ai putut face tu, sa depui iar sentiment pentru cineva care nu merita. Daca am sta sa cantarim, cu iubire am avea practic totul. Iubirea inseamna iertare, inteleger, fara ranchiuna, fara durere.
Formularea este eleganta, o iubire ideala se dezvolta fara durere. La primul semn al durerii, iubirea isi pierde sensul, esenta ei devine slaba si totul devine palid in fata sentimentului atat de pur.

Cat imi doresc sa fiu iubit, sa pot sa ma intind in pat si langa mine sa vina el. Sa ne intelegem oriunde si in orice!
Mai imi raman doua optiuni..ori o viata in singuratate, si cu masturbari ori o viata cu o femeie...Tu, cel care citesti aceste randuri, stii de cand imi doresc sa te cunosc? Stii cat imi doresc sa fim impreuna? Scriu doar pentru tine, sa ma vezi, sa ma descoperi, sa nu ma pierzi in negura timpului, si eu vreau o relatie. Umanitate, dragoste, intr-o lume prea dura. Reda-mi te rog zambetul pe buze, ia-ma departe si sa nu ne mai intoarcem niciodata.

Acest post este dedicat tuturor celor care vor sa iubeasca, sa se implice. Daca te doare capul, sa fie cineva langa tine care sa iti dea un paracetamol, daca esti trist sa fie cineva langa tine care sa te mangaie, daca te vezi la greu el sa fie mereu langa tine. Viata este grea pentru unul, in doi poate fi ceva mai frumoasa.
Dar exista iubire intre 2 baieti? sau e doar o puternica dorinta? Baiatul pe care l-am iubit 4 ani, m-a lasat in urma ca pe un ghimpe din gheata cea noua. Cum crezi ca eu as mai putea sa cred in iubirea dintre doi baieti...ca peste alti 4 ani sa patesc la fel? Sa fiu parasit....

A fi sau a nu fi... gay

Stateam in pat...ochii mei tinteau intunericul de pe tavan. Am inchis ochii pentru o secunda si m-am speriat de ce am vazut. Mi-am revenit din visarea sau din cosmarul in care eram, a trecut aproape un an, sinucideri, drame, o viata care este a mea.
Suntem in luna martie si am ajuns la concluzia ca este greu sa intretii un blog, mai ales ca viata este atat de palpitanta, atat de sufocanta incat nu mai avem timp de noi. Sunt un baiat cu totul sau cu aproape totul schimbat...Mi-am amintit de baiatul care s-a sinucis de acum un an, Bogdan Costache. Cred ca sunt cel mai in masura sa il inteleg, sa ii inteleg starile, obsesiile. Imi pare rau pentru el si vreme de cateva luni subiectul m-a tulburat..si eu puteam sa o fac, sa aleg calea sinuciderii. Nu l-am cunoscut, dar povestea m-a impresionat peste masura, de mi-as fi dat eu viata numai ca sa traiasca el.
Viata este o nebunie, singura modalitate de a supravietui este sa ii intri in joc.. sa fii nebun. Asa am si facut. Sunt un baiat cu prea mult suflet, pentru o lume prea rece. Nebunia ma face sa rezist rutinei. Scoala, aceleasi lucruri facute zi de zi..devin cea mai mare parte o bucata din tine.

Citeam acum cateva zile un blog al unui baiat pe nume Markus. Stilul lui mi-a creat o scarba nebanuita, o sila de ceea ce poate fi un gay in Romania. Inca o data va spun, nu fiti fitzosi, nu fiti increzuti, suntem oameni. Iubirea este cea care ne tine aproape.

O sa observati ca daca nu iubesti un om, va fi doar un obiect al placerilor sexuale. Multi sunt reci, insensibili, iar cei care vor suferi vor fi cei ca mine. Cei mai fraieri sau poate nu...da, recunosc..imi e greu sa fac sex. Am iubit de la calm la disperare...dar acum nu mai stiu ce imi doresc. Iubitul meu a hotarat ca vrea pe altcineva dupa atatia care au fost intre noi, da a fost ceva foarte frumos pentru mine. Eu inca sper ca isi va reveni si va fi cu mine, altfel imi voi trai viata in singuratate ca acum. Viata mea se schimbase inca de asta vara, si chiar daca nu caut sex, sexul a fost cel care m-a trezit din disperare si m-a facut sa vad lucrurile limpede.
Lipsa sexului poate conduce la gesturi necugetate. Marturisesc ca imi place sa fiu pasiv, sa fiu dominat in pat. Dupa o analiza atenta a reactiilor umane totul se rezuma la a domina sau la a fi dominat. De ce ne place atat de mult? Habar nu am. Si totusi pentru mine sexul e foarte special. Inseamna dedicatie, inseamna o atmosfera mirifica. Imi place mult sa fac sex, insa cu o persoana care ma vede mai mult decat un obiect sexual. Respingerea la mine va fi totala pentru cineva pe care nu il cunosc, si asta vine din personalitate, din felul in care esti plamadit..judecand la rece... sunt un gay diferit. Am luptat sa schimb mentalitatea unor str8, dupa ce au vorbit cu mine au realizat ca este greu sa fii gay.

Acum singuratatea ma apasa, dar mai ca nu o simt de rutina vietii. Am prins o bursa Erasmus si asta mi-a schimbat viata, mi-a dat puterea sa lupt mai mult si am fost fericit. Da, nu fac sex, dar am vazut locuri minunate, am lasat in urma o Romanie saraca si trista. Am devenit un om indiferent ca cei de afara, din strainatate.

In Romania conceptiile comuniste nu vor muri niciodata. Si pentru ce este aceasta durere? Ce rau am facut eu ca sunt gay? Sunt constient ca daca voi alege sa traiesc cu un barbat, acest lucru il voi face numai in strainatate. Gay-ii din strainatate? Alte personalitati.. am plecat dintr-un lac in altul. Mai perversi si mai indiferenti ca romanii. Cu ei nu poti discuta mai mult de 5 minute daca nu ai o poza. Ce naiba este o poza? Este o imagine a unui om... daca poti starni hormonii in privitorii tai atunci esti sexy. Sigur ca ne place sa vedem trupuri bine facute, sa ne atraga. Dar dincolo de trup? te uiti si vezi ca nu vor ramane niciodata cu tine. Atractia se formeaza pe sarcini contrare...iata cum stau lucrurile. Cel care domina are o sarcina iar cel care este dominat are sarcina contrara. Fie ca subiectii sunt barbat sau femeie, atractia se formeaza doar daca sarcinile celor 2 sunt diferite. Dar mai am pana la a-mi explica de ce se intampla asta.. de ce sunt atras pana peste cap de baieti.

Traiesc din vise... visez ca sunt cu baietii pe care ii vad pe strada, in metrou...in seri diferite sunt cu baieti diferiti si totul e doar in mintea mea. Consecinta este un orgasm puternic in urma unei masturbari puternice. Visez sa stau cu un baiat zi de zi, sa ma inteleg cu el...intelegerea este definita printr-o stare de compromis din partea celor doi. Daca unul va deveni mai capos si nu va ceda, echilibrul va fi distrus, cearta va aparea. Intelegerea presupune ca unul sa fie sclav, unul stapan, asa se intampla si in viata.
Din definitie, femeia trebuie sa se supuna barbatului. Dar asta se aplica femeilor care sunt asa de la natura. Si cu toate astea te poti intreba? Dar poate exista o relatie intre doi baieti? Pentru ca unui baiat ii lipseste aceasta supunere de la natura, desigur avem baietii pasivi, dar echilibrul e inexplicabil distrus.

Asa cum imi traiesc viata, ma apropie de asceza..lipsa sexului de calugarie:)). Inca nu stiu ce pot face cu viata mea...dar tu? Daca imi citesti aceste randuri da-mi un semn...acum cat suntem tineri, apoi va fi prea tarziu.
Problema eterna pentru sexul intre 2 baieti va fi mereu locul, cum nu il poti penetra pe colegul tau in aceeasi casa cu parintii asta presupune cautarea unor altor solutii. Spre deosebire de gay, toti baietii isi aduc prietenele acasa si le penetreaza. De aici rezulta 2 consecinte:

1. Daca vrei sa fii cu un tip de varsta ta, locul va fi adoptat de ambii in cele mai obscure locuri: cand unul e singur acasa, prin parcuri, blocuri..
2. Daca gasesti un tip cu loc, acesta va fi mult prea mare, va avea scoala terminata ca sa se poata intretine singur, si mai mult sa intretina o casa.

Si cu toate astea, 99% din gay-ii din Romania prefera sa se ascunda..daca unii au loc vor cauta numai la 12 noaptea ceva de f*t*t, prefera sa stea singuri. Motivele sunt numeroase: de ce sa ma afle vecinii? De ce m-a simplica intr-o relatie? Pai sa nu te implici, fa-o cu cine vrei si apoi te trezesti ca ai 40 ani si esti singur. Dar multi sunt singuri si le place singuratatea...pe mine mereu m-a distrus singuratatea..dar nu inteleasa neaparat sexual, dar si psihic.
Uite acum ascult o melodie care se cheama Crazy Loop -- foarte misto:))). Eu nu voi descrie episoade plictisitoare despre o viata, voi descrie ceea ce vreau si de la un baiat, regasirile mele. Vor ramane insemnate pe acest blog...dar la ce folos? Multi l-au citit si niciunul nu a zis ca vrea mai mult decat sexxx cu mine...pacat...dar voi scrie, desi e greu sa intretii un blog, mai ales ca in ziua de azi nu mai avem timp nici pentru noi...

Sexualitatea

Imi aduc aminte cu drag de zilele fericite ale adolescentei. De parca acum as avea 100 ani. Nu,deloc..insa cateodata realizezi ca a trecut un timp de la ultimul tau sut intr-o minge de fotbal, de la serile in care ascultai muzica la casetofon ( inclusiv manele, alea se bagau la greu in discoteci in perioada 2000), tipetele de anul nou cand am trecut in noul mileniu, visele si sperantele din spatele ograzii, sperietura cu racul din garla, glumele de seara de pe ulita satului si, nu in ultimul rand, naivitatea si puritatea adolescentei. Unii traiesc primul sarut, altii afla primul contact cu dragostea, altii cu dramele...toti traim pe trasee diferite, unice in felul lor, desi urmam aceeasi cale, acelasi drum.

La mine au fost primele batai de inima pentru un baiat. Este acel baiat despre care v-am mentionat in primul post de pe blog. C era un baiat mai mare cu doi ani ca mine, iar eu aveam doar 15 ani. Eram fericit ca intrasem la liceu, admiterea se terminase si urma o vara la bunici, la fel ca celelalte. Era o vara diferita de celelalte, cand aveam sa traiesc prima atingere cu un baiat, primul sarut. ..

Satul bunicilor este situat in apropierea unor dealuri, cu un aer intens, proaspat si adanc, foarte adanc in consistenta. Iti era drag sa privesti campul, mai ales seara inainte de lasarea noptii, iar ziua sa te baltacesti in garla satului.In sat sosisera si copiii din celelalte orase ale tarii. Eu eram din Bucuresti, insa C era dintr-un alt oras. Eram cei mai buni amici, pentru ca de mici ne-am jucat in vacante. Fie ca era vara, fie ca era iarna..eu ma duceam si strigam la poarta bunicii lui sa intreb de el. El la fel....si mare ne era bucuria cand ne gaseam, cand puteam sa fim impreuna. C statea la fel de mult, ca durata, la bunici..insa rareori trebuia sa se mai intoarca acasa in oras, spre deosebire de mine.
Alaturi de C, G era un baiat din sat, de aceeasi varsta cu C..pe el il gaseam mereu acasa. G era baiatul care avea contact cu exteriorul, deoarece era cioban si iesea cu oile la camp. G mi-a dat prima revista porno, o revista care apoi mi-a fost ceruta de A si data a fost ( va inchipuiti de ce!).
Apoi urmau fetele: sora lui A era mai mereu prezenta in sat in orice vacanta, apoi urmau fetele din sat care au trait acolo de cand au deschis ochii spre vazduhul acestei lumi.

Cu C am iesit prima data in discoteca, la caminul cultural. Caminul cultural a fost discoteca mea pana la 17 ani cand am fost in discotecile din Buc. Prima daca am fost la camin la 13 ani. Ca mamaie sa nu afle si impins de cei mari ( C si altii), am iesit pe geam si am iesit pe usa din dos. Ce teama am avut...mereu ma gandeam daca vine mamaie si nu ma gaseste in camera ma cearta a doua zi:))). Nici pana in ziua de azi nu stiu de ce a facut C asta...poate chiar de asta sunt gay: intr-o zi ploioasa de vara, ramanand namol C a venit la mine sa ies la poarta. Cu niste papuci de tara, cu o geaca pentru a ma proteja de picaturile ce pareau ca se oprisera, am iesit la poarta si am mers spre banca de la drum.
La un moment dat, stand pe banca, C a inceput jocul acelas idiot din copilarie ( jucat intre baietii str8) care se numeste "Apara-ti castelul". Jocul presupunea sa ii dai celuilalt adversar o lovitura zdravana in testicule iar ceilalti se amuzau teribil pe seama acestui joc. Te puteai apara doar daca barai cu mana lovitura adversarului.
Nu am barat si mana lui C mi-a trezit o erectie puternica prin pantalonii scurti. C nu a luat mana de pe penisul meu erect si a inceput sa ma maseze cu miscari repezi. Ne uitam unul in ochii celuilalt si nu spuneam nimic. Chiar daca eu gandeam ceva nu puteam sa spun, momentul era o senzatie ciudata, neintalnita in viata mea si imi placea la nebunie. Am facut si eu acelasi lucru cu penisul lui, care devenise erect...tot prin pantaloni scurti si tot pe banca aceea jumatata umeda jumatate uscata.

Din ziua aceea in fiecare zi cand mergeam la garla ne atingeam mult prea tandru in zonele "interzise". Profitam ca in apa nu te vedeai. De unde sa stie ceilalti ce faceam noi in apa...au urmat apoi serile in care ne intorceam numai noi doi de la discoteca. Incepusem sa ramanem seara pe alte banci si sa ne "jucam". Nu ajungeam la orgasm dar senzatia era atat de puternica ca ne taia respiratia, seara devenea zi, simturile ne deveneau ascutite incat fiecare cantat al cocosului ne trezea din feerie si ne amintea ca e totusi trecut de miezul noptii. La tara senzatiile se simt mult mai acut decat la oras. Mediul isi pune amprenta asupra omului, il formeaza, cladindu-l spre un singur destin. Oricat ne-am impotrivi noi, orice am face, nu vom putea sa izvbavim. Pentru mine urmau apoi masturbari pana dimineata si visele la C. Nu este faptul ca l-am iubit, dar atunci se nastea sexualitatea mea. Desi ma atrageau baietii din clasa a opta, nu apucasem sa simt penisul erect al unui baiat. Inca de la 13 ani in masturbarile mele, imaginile care imi aparea in constient erau cele cu baieti. Luam revista Bravo si citeam cu interes rubrica de sex....

C era un baiat frumos. Cu corpul unui baiat atletic, deoarece facuse inot de performanta, cu chipul angelic si privirea ucigatoare m-a facut sa-l indragesc in acea vara. Sfarsitul vacantei ma intrista...stiam ca nu o sa il mai vad si ca totul se va termina. Asa a si fost....intr-o zi de septembrie l-am rugat pe C sa mai mergem la garla...era totusi septembrie si apa era rece. Nu i-a fost teama ca va raci si a venit bucuros cu mine. A fost ultima data cand l-am atins...in apa rece, cu vantul in fata, ne scufundam in apa tocmai pentru a ne incalzi...a fost o zi de septembrie placuta, calda...pana cand ploaia ne-a gonit.

Acum 7 ani, vremea era la locul ei: cum se trecea de septembrie incepeau ploile, iarna sosea din noiembrie, primavara din februarie, iar vara din iunie. Acestea erau anontimpurile cu regulile lor. Fiecare anotimp imi aducea in ochi imaginea de pe Abecedarul din clasa intai. Asa era atunci un singur Abecedar si o singura socotitoare. Toti copiii invatau de pe ele...primavara: era o fata tanara care avea in par numai flori, la picioare alte flori si un soare primavaratec in fata. Apoi se spunea ca sora ei este Vara. Vara avea in par tot felul de fructe..de la caise,piersici la banane si portocale, soarele fiind mai arzator. Sora verii este Toamna, o fata cu un vestmant mai inchis la culoare. Si aceasta avea in par struguri, niste struguri de culori diferite, cu broboane mari si copti. Toamna avea in fata ploaia, iar la picioare avea pamantul care se bucura de prezenta ploii. Sora cea mica era Iarna...aceasta avea gheata (din cate imi aduc aminte)...dar si aceasta purta o haina de blana si ni se infatisa imaginea unui derdelus. Mi-e dor de imaginea de pe abecedar. Acum toate acestea nu le mai vezi prin manualele celor mici. Traim o democratie in toate sensurile si in toate arterele societatii.

Din acea vara C s-a schimbat. Dupa niste note mici luate pe la Istorie, l-am sters automat din inima pentru un an, insa anul urmator l-am asteptat numai pentru a-l vedea. L-am vazut...dar nu mai era la fel. Se schimbase, se inhaitase cu niste baieti din sat si nu mai avea timp de mine. Acea vara a fost vara in care l-am atins pe G, baiatul cioban...insa C ma va uimi pentru totdeauna. Chiar daca azi e insurat si are doi copii, niciodata nu voi sti de ce s-a purtat asa in acea vara. Acum am crescut si rareori mai ajungem la tara. L-am vazut anul acesta cu copii si nevasta. Mi-a adresat sec:" Ce mai faci?", iar eu i-am raspuns la fel de sec:"Bine".

Sexualitatea mea s-a conturat in acei ani, dar orice influenta ar avea mediul (exterior) asupra unui baiat, cel mai important e interiorul, respectiv genele. Sunt multi baieti care au trecut prin experiente ca a mea, dar sunt str8. Totusi pledez pe ceva genetic, niste gene, posibile mutatii de un baiat poate avea sentimente pentru altul. Inversiunea nu e numai mintala, e cu tot trupul si sufletul, pentru ca opusul e scarba. In momentul in care simti scarba fata de un partener cu acelasi sex ca al tau..atunci esti complet str8. Noi vedem altfel oamenii si lumea. Suntem tot oameni si noi...
O alta observatie este ca daca in adolescenta ma abtineam mai mult...acum nu prea mai pot fara a face sex..dragoste. In liceu imi eliminam tensiunea prin masturbare si gata totul era ok. Insa dupa 20 ani am observat o crestere a dorintelor, o crestere pe care nu o mai poti controla, altfel innebunesti. Si mie imi este teama, de multe ori ma urasc ca sunt gay. Un gay...un morman de carne si oase urnite de un suflet.

P.S.: Ma culc si eu pentru ca sunt obosit....mi-e dor de zilele acelea pentru ca acum nu le mai gasesc. Un gay va trai intr-un univers separat de al majoritatii. Un gay va cheltui mai mult decat ceilalti. Pentru ca el nu va avea mostenire de la ai lui, nu va fi tratat niciodata ca un om. Asa cum cineva spunea: "Orice padure are uscaturile ei",iar noi suntem uscaturile pe care ceilalti isi doresc sa le elimine cu orice pret. Nu numai in Romania,oriunde in lume. Fie ca este vorba de un blestem, de o gena sau de mediu in care cresti si te dezvolti...oamenii gay vor fi intotdeauna pentru ca orice copac se va usca intr-un anumit moment, deci gay-ii nu prea vor da roade...

Prietenii...

Se implinesc aproape doua saptamani de cand m-am impacat cu iubitul meu. Totul s-a precipitat foarte repede si iata-ne in august. Dupa zile lungi de agonie,tristete am realizat alte adevaruri crude care ma dor mai rau decat un clestar infipt in inima.
Iata cum pot fi oamenii gay. Vorbesc doar despre gay pentru ca pe cei str8 inca nu-i cunosc, din prisma destainuirii si a increderii. Strabatand acele clipe oribile din viata mea, intamplarea imi scoate in fata un om, cunoscut de pe acest Internet. In loc sa ne dezvoltam, sa fim civilizati, gay-ii din Romania devin mai inchisi, intr-un barlog asemeni unor animale ce isi asteapta prada, o inhata si apoi se intorc in pestera lor tenebroasa.
Cand scriu aceste randuri nu mai stiu ce simt: scarba - ca si cum as vedea o imagine demna de orice josnicie, sila - ca si cum nici gandul nu ar vrea sa conceapa o privire spre asemenea oameni. Si totusi am intalnit o asemenea persoana, care sa zicem mi-a dat lovitura sub centura.
Timp de sapte saptamani pierdeam zilele pe messenger cu acest om intalnit, au urmat zile in care ne vedeam, zile in care am zis :" Uite ca mai exista si oameni gay de treaba!".
Am hotarat sa fim "amici". Acest termen e improriu, deoarece un amic in lumea gay este in momentul in care doi baieti nu se plac, dar totusi vor sa mai tina asa legatura, eventual sa vorbeasca vrute si nevrute, verzi si uscate.

Personal, nu cred in aceste amicitii. Oamenii gay nu sunt oameni, sunt transparente ce isi schimba forma in cele mai urate chipuri. Ei bine, in acest om am avut iarasi incredere si i-am povestit franturi din viata mea si cam tot despre relatia mea cu iubitul meu, in acel moment fiind despartiti, iar suferinta imi e redata succedat si sufocant pe aceste pagini ale blogului.

Iata ca soarta are cartile ei, iar Dumnezeu mi-l intoarce pe iubitul meu la mine. Se intoarce la mine sa imi ceara iertare in genunchi. Totul ma incanta si ma bucura, era ceea ce mi-am dorit..sa fiu cu el. Si el realizase ca tine la mine si ca ma iubeste mult. Imi repeta asta in fiecare secunda si in fiecare soapta.
La putin timp dupa impacarea mea cu el, i-am povestit despre acest amic. A spus ca vrea sa il cunoasca si sa ii multumeasca ca a avut grija de mine in acea perioada de singuratate. Va imaginati ca nu banuiam cat de rai sunt oamenii si, desi, primesc lovituri in fiecare zi, eu tot mai cred in ei...dar nu, oamenii gay nu merita nici o atentie. Inca nu realizez nici acum ce mi s-a intamplat... Au urmat zile in care ieseam ca intre prieteni, toti trei.

Iubitul meu este foarte frumos fizic, spre deosebire de mine. Unii oameni au o atractie fantastica, atrag ca un magnet. Acest amic al meu imi da o lovitura sub centura. Din aceste iesiri, tipul respectiv incepe sa aiba sentimente pentru iubitul meu. Si imi stia povestea, insa nu a ezitat sa isi joace cartile pentru a obtine ceea ce vrea. I-am dat doua carti, ca un test, o proba pentru a-i proba prietenia. Intotdeauna prietenul la nevoie se cunoaste, sau nu chiar, se mai cunoaste si dupa cat de perversi sunt: Pazeste-te de prieteni, ca de dusmani am eu grija.

Tactica este cea prin surprindere. Orice batalie are succes atunci cand oastea inamica e luata prin surprindere. Aceste carti au constat in doua lucruri pe care le-am ascuns prietenului meu: unul dintre ele ca la momentul despartirii de prietenul meu am avut o faza cu niste amici, iar eu il rugasem pe acest tip sa minta pt mine. Sa spuna ca era unul din acei tipi.. astfel eu deveneam un disperat capabil sa minta pentru a-si pastra iubitul. Pe messenger acest amic al meu se schimbase...incerca pur si simplu sa ma desparta de iubitul meu. Imi spunea ca o relatie gay se dezbina din prisma sexului, ca daca eu as accepta ca iubitul meu sa aiba aventuri etc. Ma vedeam atacat cu propriile mele arme..cu armele increderii si ale relatiei.
Taceam si inghiteam, asa este mai bine. Oricarui rau sa ii raspunzi cu bine, altfel devii si tu rau si asta e mai dramatic decat rautatea celuilalt. Revin la cei doi asi din maneca pe care ii avea el...al doilea as e urmatorul: intr-una din serile din iulie am trait o experienta cu acest tip, daca s-ar putea numi sexuala. Am dormit o noapte impreuna, eu de teama sa nu fac vreo prostie....ma refer la sinucidere, el se pare ca avea alte scopuri. Dar nu a mers, pentru ca nu imi place sa fac sex..nu ma satisface, nu obtin nimic. O clipa de placere? Nu are gust daca nu este iubire, nu are o incununare a unui sentiment, o satisfactie interioara..

Al doilea lucru pe care il ascundeam fata de iubitul meu era aceasta noapte iluzorie, precipitata cu sex. Un sex care m-a amarat mai rau decat la inceput. Sex...mi-e si sila sa spun acest cuvant. Mai trec cateva zile, noi iarasi iesim ca intre amici. Atat iubitul meu, cat si eu observasem ca era inevitabil pentru el( amicul) sa nu simta ceva pt iubitul meu. Chiar ma gandeam in aceste zile daca sa ii spun adevarul iubitului meu sau sa mai accept....am zis sa vad pana unde merge un om.

Bineinteles ca un om greseste. Si-a dorit sa ma desparta. Tipul caruia ma confesuiam, care imi cunoastea suferinta, a schimbat laurii in noroi si nu a ezitat sa isi joace cartile. Le-a jucat si iata ca el e cel care i-a spus adevarul iubitului meu. La inceput am zambit, pentru ca eu facusem asta, totul sa vad daca omul e capabil sa distinga binele de rau. Dar nu, cand pofta e mare, omenia dispare, devine un scop malefic, chiar de a calca pe cadavre.

Apoi m-am intristat, m-am intristat pentru ca totusi imi inselase increderea. Mi-e sila de el acum. Un om care isi joaca cartile, care musca momeala si recurge la cel mai josnic mod de a ma desparti nu mai are loc in inima mea. Sa il ierte Dumnezeu, caci eu momentan sunt prea tulburat. Chestia nostima e ca prietenul meu s-a simtit ranit sa auda aceste lucruri din gura altuia, mai ales ca stia ca sunt sincer cu el si ca intotdeauna i-am spus totul. Vorbele curgeau reci si fara scrupule, ca un venin ce ii sageta inima iubitului meu. Pentru moment a simtit ca se clatina, mai ales ca ne impacasem de doua saptamani... Dupa ce se rezema de un gardulet dintr-un parc uitat de lumea, linistea devenise asurzitoare intre cei doi. O liniste ce iti rapea pana si clipirea ochilor.

A inceput sa simta sila fata de aceasta persoana, insa el ii gasise o alta scuza. Eu nu pot sa i-o gasesc...nu poti sa faci asa ceva, oricat de avantajos ar fi pentru tine, dar mai am de invatat de la personalitatile oamenilor. A pus in balanta cu ce gresisem eu, cu ce gresise el..si totusi eram departiti...avem cativa ani de cand ne cunoastem si simt ca el e sufletul meu pereche. Niciodata nu voi fi cu altcineva...ori singur, ori cu el. Iubitul meu a realizat ca ma iubeste si, mai mult, si ca ii e dor mai mult de mine. Oricat de ranit s-a simtit pe moment, vorbele unui strain nu ii inveninase inima. Ci se uimea de cum pot fi oamenii.

O groaza de evenimente in doar doua luni....precipitate, reci, vagi... il iubesc pe iubitul meu, iar celor care incearca prin mijloacele astea sa ma desparta nu am ce sa le zic. Ma rog sa isi gaseasca si ei pe cineva, si oricat de mare ar fi aceasta atractie initiala nu incerca sa rupi legaturile sufletului! Poti sa te atragi tu cat de mult ai putea, daca doi oameni se inteleg si trec peste pofta de trup, ajung sa se vada prin suflet. Si asta e cel mai frumos lucru....

Sunt putin zbuciumat, desi nu am pierdut decat o persoana care isi dovedise cat de "amic" imi este. In rest, iubitul meu nu mai vrea sa ne despartim. Apropo, am vazut niste comentarii rautacioase... ca cine a provocat despartirea sau cine e vinovat.

Tocmai asta era ideea, amandoi eram vinovati si nu chiar. El pur si simplu se plictisise in relatie... a iesit putin ca dintr-o casa calduroasa, iar cand a observat cat de racoare e afara, cata gheata este in jur, a realizat de fapt ca facuse o greseala. Asa patim toti: cand pierdem pe cineva drag ne trezim singuri. Ori asta este o urma a sentimentului. Nu poti sa simti singuratate dupa cineva pe care nu-l iubesti. Pacat de tot...iar tu amicule daca imi citesti randurile vreau sa iti spun ceva ce nu am putut sa fac personal , pentru ca imi e prea sila de tine:" Cat de naiv credeai ca sunt? Tu chiar crezi ca o despartire asa se face? Si sa nu te mai vad cat oi trai de om rau si pervers ce esti!!!!!"

Cam atat am avut de scris. Ma indrept spre mobil si ma uit la ceas. Peste cateva minute trebuie sa ma vad cu iubitul meu. Il iubesc mult si ii multumesc lui Dumnezeu ca si el ma iubeste. Trebuie sa avem grija de noi, fara prieteni. Mi-e sila de amicii gay, prefer amici str8...decat astfel de persoane...sa nu intarzii la intalnirea cu iubitul meu...