Nu mai am puterea sa lupt,mi-a scazut toata increderea,nu mai rezist presiunilor din interior.Viata mea a devenit un calvar,un cosmar ce nu se poate deosebi de nici o esenta,de nici un adevar mai absolut ca moartea.Ce am facut Doamne sa merit asta?Sunt iarasi pe culmea pierzarii si mai am un singur pas pentru a-mi curma zilele...un singur pas si e atat de aproape.Oricat de mult as vrea sa mai trag de viata,nu mai am de ce...
Sinucigasul traieste senzatii cumplite.Niciodata nu am coborat atat de mult in haos,in neant.E groaznic,orice as face se intoarce inzecit impotriva mea.Sinucigasul pierde totul,treptat si in mod sigur debine singur,convins si cert in a renunta la viata.
De ce sa mai traiesc?Nu va mai mirati de ce se sinucid atatia oameni.Din cauza inadaptarii.Sinucigasii sunt niste oameni inadaptati vremii.Sinucigasii au drame de constiinta cum nici un om normal nu poate avea.Normal e prea mult spus,un om simplu.Imagini trepindanta imi fug prin fatza ochilor si plang iarasi.
Dar nu e suficient.Nu pot sa cred si ma uimesc pe mine insumi,toata fiinta mea.Cad intr-o ahonie,intr-o letargie lenta si traiesc cu speranta si dupa moarte."Nu mai am pentru ce trai",este cel mai strigator gand ce-mi trece acum.Pacat de tot,pacat..am crezut ca pot trece mai mult,sau pot avansa peste necazuri.Nu am reusit,sunt un invins,un las.
Nu ma condamnati nici dupa moarte,pentru ca nu aveti de ce.Cat am fost langa voi nu ati putut sa ma cunoasteti.Nu ati vrut sau nu ati putut,dar...nu mai imi e frica de nimic.
Sinuciderea devine coplesitoare,singura sansa,singura portita care te lasa sa pleci cu zambetul pe buze.Unii vor sa traiasca ,altii vor sa moara.Ce ironica e viata!
Cufundat intr-o iluzie eterna,viata isi departeaza totul.Pacat....sinucigasii sunt niste genii neintelese de oamenii simpli,pacat de tot.Parca si timpul nu mai conteaza pentru mine.Vad oameni absurzi,imagini diafane,alimentari iluzorii,naivitati obscure,totul inclus intr-o singura carte,cartea vietii.
Ce soarta idioata am avut..."Naiba sa ma ia",tipa copilul indreptandu-se spre camera sumbra.
Sinucigasul isi pune probleme,se intreaba si are mii de intrebari fara raspuns.Raspunsuri pe care nimeni nu le stie.Un heterosexual nu si-ar fi pus niciodata problema idealului sau ca de ce este mai uratzel...niciodata!Un heterosexual va fi un om simplu si nici prin gand nu-i va trece sa se intrebe sau sa ceara raspunsuri.De ce m-am incumetat eu sa mi le pun?Urasc pe toti si pe toate...totusi nu eram urat.Urasc oamenii gay si ma urasc pe mine...mereu vor fi singuri!Pentru ca vor cauta un absolut fizic,un Fat-Frumos din poveste.Nu mai pot scrie de lacrimi.
Aceste inscrisuri sa imi ramana ca amintire spre eternitate cand imi vor fi gasite adresele.
Ramas bun.
2 comments:
Esti un tampit! Daca as fi langa tine ti-as carpi o pereche de palme! Si te-as lua in brate!
Pentru ca stiu prin ce treci... Stiu cat iti este de greu... Stiu cum e sa treci prin momentele cand nimic nu mai are sens si rost, cata durere si frica poate simti suletul.
Te-as scutura si ti-as striga ca ai datoria fata de tine sa te ridici si sa mergi mai departe, sa speri, sa cauti si sa taiesti chiar daca la capatul drumului vei fi tot singur si gol.
Poate ca sensul vietii tale e sa nu fie niciun sens... asa cum crezi tu.
Stiu cum e sa-ti fie dor de dor, sa te indragostesti de iubire si sa simti ca ea e sensul vietii tale.
Dar nu renunta! Pentru ca meriti ca visul tau sa devina realitate!
Lupta pentru asta!
hmmmm....
nu stiu ce sa zic,pt ca nu vreau sa te raneasca cuvintele mele,fara intentie de altfel.
daca ar fi avut loc o sinucidere ar fi fost cea a unui inger,app de melodia lui bitza.e drept ca nu toti trecem prin aceleasi greutati sau prin aceeasi cantitate de greutati,insa toata lumea trece prin ele...iar sinucigasii nu sunt neaparat niste inadaptati,ci sunt persoane care cedeaza mai repede,persoane care vad viata ca pe un dar nedorit.
nu neaparat tot ce ne dorim si nu putem obtine,sau nu putem obtine asa cum ne dorim noi,devine o greutate.o greutate este insasi reactia chimica numita iubire.este greu sa gasesti una,este la fel de greu sa o intretii si foarte usor sa o pierzi...deci asta inseamna ca si printr-un lucru frumos poti ajunge la o greutate.
ai avut,ai si vei avea mereu pentru ce trai.sti ca-ti poti "curma zilele" fara a-ti face rau.curmati zilele dandu-le scopuri noi.gandeste-te ca traiesti pentru copacul din gradina.gandeste-te ca daca u nu mai esti,el isi pierde cauza de a-ti produce si tie oxigen si implicit moare.so...daca u "pleci"iei cu tine mai mult decat ti-ai imaginat,iei o parte din fiecare prieten,membru al familiei,persoane care te cunosc,si asa devii un egoist,te-ai gandit numai la tine cand ai facut gestul.
da-mi voie sa te contrazic asupra diferentei dintre un gay si un hetero...tocmai ca ei nu prea au cu cine vb,pt ca ei nu se deschid cum ne deschidem noi gay-i uni fata de ceilalti...noi fiing o "familie" mai mica,ne intelegem pt ca in genere noi avem aceleasi probleme sociale.
"Traieste viata asa cum este ea,caci ti-a fost data fara sa o ceri si ti se va lua fara sa fi intrebat!"
cam atata aveam de spus...
Post a Comment